Arta şi meşteşugul


Arta şi meşteşugul

 

13-Arta şi meşteşugul 

 

 

Nu am găsit o adresă de email ca să cer permisiunea postării, însă, alături de un scurt citat din articolul original, vă invit să vizualizaţi aticolul complet, aparţinând site-ului în cauză.

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate ©CrestinOrtodox.ro]

 

 

“ Nu fara temei, Romania a fost numita tara artei populare; asa este cunoscuta si in strainatate. In adevar poporul roman s-a realizat si exprimat pe plan artistic intr-un chip superior, asa cum nu s-a intamplat in celelalte activitati ale sale. Dimensiunea artistica a vietii este aici deplin traita. In satul romanesc arta este o expresie a comunitatii de viata si totodata, am putea spune o nazuinta a ei. De aceea arta este prezenta pretutindeni in civilizatia noastra sateasca.

 

Arta populara romaneasca nu este o activitate izolata, ea face parte dintr-un ansamblu de viata, este una din expresiile firesti ale neamului format pe aceste locuri. Pentru a fi inteleasa trebuie redata acestei vieti, viata care in civilizatia noastra sateasca isi are o expresie fireasca si organica. Arta alaturi de vechile forme de organizatie sociala, de religie, de magie, de tehnica si limba, exprima pe o cale a sa viata originala a acestui popor. In arta populara, mai mult poate decat in celelalte activitati, prinde corp, se obiectiveaza sensibilitatea si viziunea de viata a neamului nostru de tarani. El raspunde in fata lumii cu creatiuni proprii, pe calea carora putem afla cat ii este de larg orizontul vietii, de nuantata isi pura sensibilitate.

 

Arta populara se situeaza la limita dintre religie si magie pe deoparte si tehnica pe de alta. Uneori ea este adusa la viata de o functie magico-religioasa, alteori apare in activitati de ordin practic, in constructii, industrie casnica, costume si unelte. De cele dintai este legata prin semnificatia spirituala ce o cuprinde; de cele din al doilea rand este legata prin tehnica pe calea careia se realizeaza. Arta populara, fie ea icoana, poarta, covor sau cana, pe langa si dincolo de functiunile ce le indeplineste, pe langa si dincolo de indemanarea, de mestesugul pe care il cere, arata o inclinare isi un dar artistic deosebit al neamului nostru. Romanul infrumuseteaza pretutindeni si continuu productiunile sale.

 

In capitolul de fata vorbim laolalta despre arta si mestesug. Aceasta, nu pentru ca am fi in fata singurei legaturi cu putinta. Realitatea, am vazut, ne indica si altele. Discutam arta si mestesug impreuna, pentru ca legatura dintre ele este mai apropiata in practica zilnica: acolo unde apare mestesugarul, acolo unde apare indemanarea, tehnica, maiestria, acolo apare de obiceiul isi arta. Ca este arhitectura (constructie), sculptura (crestatura in lemn), pictura (icoane), ceramica, tesatura, broderie si oricare alta activitate a setei de frumusete, arta populara nu apare izolata, desine statatoare ca cea culta, ci odata si impreuna cu mestesugul si maestria. “

[TEXTUL nu conţine diacritice]

 

Vă invit mai departe să citiţi articolul complet accesând legătura:

[Sursa Informativă:

http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/civilizatia-romana-sateasca/arta-mestesugul-79809.html   ]

 

 

 

 

Advertisements

Genurile artelor plastice


Genurile artelor plastice

 

 09-Genurile artelor plastice

 

Ţin să mulţumesc realizatorilor unui alt site ce vizează domeniul artistic, de asemenea persoanei care se ocupă cu administrarea sa pentru acordarea permisiunii de a posta unele articole care vor contribui permanent la educarea noastră şi promovarea spiritului artistic. Invit de asemenea pe cei care vor citi acest articol spre navigarea pe site-ul http://www.moldovenii.md , deoarece vor găsi acolo o resursă bogată în privinţa domeniului nostru îndrăgit: Arta.

În continuare, redau un prim articol, cu referinţă asupra artelor plastice:

[Sursa Informativă:

http://www.moldovenii.md/section/90  ]

 

Arta plastică, următoarele genuri, cunoscute ca arte majore (pictura, sculptura, grafica) şi minore, care se asociază cu artele decorative. La rîndul lor, fiecare gen are mai multe subdiviziuni, care vizează specificul tehnicii, materialul de bază utilizat şi subiectul reprezentat.

 

Pictura, de exemplu, se realizează în encaustică, temperă, ulei, acril, pe suport de lemn, pînză sau carton, în calitate de subiecte fiind selectate cele mai diverse  teme – biblice, mitologice, istorice, cotidiene, care pot fi reprezentate ca tablou de gen, peisaj, portret, natură statică, cu sau fără prezenţă umană, redate tridimensional, creînd iluzia spaţială a imaginilor prin intermediul volumului, formei, clarobscurului, facturii, luminii şi umbrei etc.

 

Grafica, la rîndul său, apelează la motive similare, avînd  însă alte materiale, forme şi tehnici, de la care, uneori provine şi denumirea subdiviziunilor – miniatură, acuarelă, pastel, gravură (desen, laviu, xilogravură, acvaforte, mezzotinto, linogravură), spre exemplu: gravura de carte sau cea de şevalet (stampa).

 

Sculptura este genul de artă care poate fi contemplată  de jur-împrejur şi poate fi realizată prin cioplire (dăltuire) (granitul, marmura) sau turnare (bronzul,diferite aliaje metalice), constituind sculptura în rond-bosse (rotundă), relief şi altorelief, apelînd, de obicei, la un limbaj plastic specific – alegoric, simbolic sau comemorativ.

 

Artele decorative (ceramica, giuvaergeria, sticla artistică, tapiseria, batic-ul) au avut la începuturi doar funcţii utilitare (pentru păstrarea, transportarea şi utilizarea alimentelor, pentru protecţie) fiind decorate cu imagini sau ornamente decorative, devenind, cu timpul, obiecte estetice de lux, care înfrumuseţează ambianţa locuinţelor. Sunt cunoscute renumitele vase de ceramică greacă pictate cu figuri roşii şi negre, porţelanul şi batic-ul chinez, majolica italiană, tapiseria franceză şi cea germană.

 

Pictura şi sculptura mai au şi o altă formă de artă – arta monumentală, care este o simbioză a supradimensionării formei şi volumelor. Din această categorie face parte sculptura (statuile, statuile ecvestre, monumentele comemorative) şi pictura cu diverse tehnici în frescă, pictură murală, mozaic, vitraliu), realizate în proporţii şi forme considerabile.

 

În diverse perioade ale existenţei artelor plastice, operele, sunt atribuite, convenţional, unor stiluri şi tendinţe diverse, delimitate pe anumite intervale de timp şi regiuni (manierism, baroc, clasicism, academism, realism, romantism, impresionism, postimpresionism, abstracţionism, etc.), manifestîndu-se în cadrul tuturor genurilor de artă.

 

Operele de artă plastică sunt principalele obiective ale muzeelor şi colecţiilor de artă din toată lumea.  “

 

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate © Moldovenii.md ]