Istoria artelor plastice

Istoria artelor plastice

 

 

 

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate © Moldovenii.md ]

 

În ultimii ani noţiunea de istoria artelor tot mai mult se reduce la categoria artelor vizuale (artele plastice şi arhitectura), pentru a le distinge de muzicologie şi studiile în arta spectacolului (teatrul, dansul, circul), care au tangenţe cu alte componente ale patrimoniului cultural.

În conformitate cu principiile şi criteriile cronologice şi geo-culturale acceptate, istoria artei universale cuprinde cele mai importante evenimente artistice şi ţări, fiind divizată astfel:

• Arta preistorică (40.000 – 4.000 î.e.n., cultura Cucuteni-Tripolie);
• Arta antică (jum. mil. IV î.e.n. – sec. III e.n., mesopotamiană, egipteană, greacă, romană şi paleo-creştină);
• Arta medievală (sec. IV- XIV, bizantină, romanică şi gotică);
• Arta în Europa (sec. XIV – XVIII, Renaşterea, manierismul, barocul şi clasicismul,iconografia, stilurile rococo şi academismul)
• Arta modernă contemporană din sec. XIX-XX care include asemenea curente, ca neoclasicismul, romantismul, realismul, impresionismul şi post-impresionismul, fovismul, cubismul şi arta abstractă.

 

 

Continuaţi lectura acestui articol aici:

 

[Sursa Informativă:

http://www.moldovenii.md/section/90  ]

 

 

 

Arta şi meşteşugul

Arta şi meşteşugul

 

 

 

 

Nu am găsit o adresă de email ca să cer permisiunea postării, însă, alături de un scurt citat din articolul original, vă invit să vizualizaţi aticolul complet, aparţinând site-ului în cauză.

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate ©CrestinOrtodox.ro]

 

 

“ Nu fara temei, Romania a fost numita tara artei populare; asa este cunoscuta si in strainatate. In adevar poporul roman s-a realizat si exprimat pe plan artistic intr-un chip superior, asa cum nu s-a intamplat in celelalte activitati ale sale. Dimensiunea artistica a vietii este aici deplin traita. In satul romanesc arta este o expresie a comunitatii de viata si totodata, am putea spune o nazuinta a ei. De aceea arta este prezenta pretutindeni in civilizatia noastra sateasca.

 

Arta populara romaneasca nu este o activitate izolata, ea face parte dintr-un ansamblu de viata, este una din expresiile firesti ale neamului format pe aceste locuri. Pentru a fi inteleasa trebuie redata acestei vieti, viata care in civilizatia noastra sateasca isi are o expresie fireasca si organica. Arta alaturi de vechile forme de organizatie sociala, de religie, de magie, de tehnica si limba, exprima pe o cale a sa viata originala a acestui popor. In arta populara, mai mult poate decat in celelalte activitati, prinde corp, se obiectiveaza sensibilitatea si viziunea de viata a neamului nostru de tarani. El raspunde in fata lumii cu creatiuni proprii, pe calea carora putem afla cat ii este de larg orizontul vietii, de nuantata isi pura sensibilitate.

 

Arta populara se situeaza la limita dintre religie si magie pe deoparte si tehnica pe de alta. Uneori ea este adusa la viata de o functie magico-religioasa, alteori apare in activitati de ordin practic, in constructii, industrie casnica, costume si unelte. De cele dintai este legata prin semnificatia spirituala ce o cuprinde; de cele din al doilea rand este legata prin tehnica pe calea careia se realizeaza. Arta populara, fie ea icoana, poarta, covor sau cana, pe langa si dincolo de functiunile ce le indeplineste, pe langa si dincolo de indemanarea, de mestesugul pe care il cere, arata o inclinare isi un dar artistic deosebit al neamului nostru. Romanul infrumuseteaza pretutindeni si continuu productiunile sale.

 

In capitolul de fata vorbim laolalta despre arta si mestesug. Aceasta, nu pentru ca am fi in fata singurei legaturi cu putinta. Realitatea, am vazut, ne indica si altele. Discutam arta si mestesug impreuna, pentru ca legatura dintre ele este mai apropiata in practica zilnica: acolo unde apare mestesugarul, acolo unde apare indemanarea, tehnica, maiestria, acolo apare de obiceiul isi arta. Ca este arhitectura (constructie), sculptura (crestatura in lemn), pictura (icoane), ceramica, tesatura, broderie si oricare alta activitate a setei de frumusete, arta populara nu apare izolata, desine statatoare ca cea culta, ci odata si impreuna cu mestesugul si maestria. “

[TEXTUL nu conţine diacritice]

 

Vă invit mai departe să citiţi articolul complet accesând legătura:

[Sursa Informativă:

http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/civilizatia-romana-sateasca/arta-mestesugul-79809.html   ]

 

 

 

 

Scurt istoric al picturii cu acrilice

Scurt istoric al picturii cu acrilice

 

 

 

[Sursa Informativă:

http://dli.ro/pictura-acrilica-caracteristici-tehnici-si-sfaturi-importante.html  ]

 

Mulţumesc acestui site pentru acordarea dreptului de postare în privinţa unui articol. Ţin să apreciez gestul persoanei care administrează/care se ocupă de acest site, citând  din răspunsul său în privinţa scopului “o satisfacţie sufletească dacă îi sunt utile cuiva aceste articole” . Mă bucură faptul că dincolo de interesele financiare ale multor site-uri, sunt prioritare cele de a promova o artă sau o parte integrantă a acestui domeniu. În continuare postez unul din articolele de pe site-ul lor şi sunt sigur că voi, drept cititori, o să mai găsiţi şi alte articole interesante, vizitându-le site-ul. Voi posta doar o parte a articolului, care se referă la istorie şi vă invit să luaţi în consideraţie recomandarea mea spre a citi articolul complet fiindcă are şi alte părţi integrante care sigur vă vor aduce un beneficiu prin amănunte, cunoştinţe pe acest domeniu integrant picturii.

 

Scurt istoric al picturii cu acrilice

Intre anii 1946 si 1949, a fost inventata solutia pentru vopseaua acrilica sub denumirea de Magna Paint de catre Leonard Bocour si Sam Golden. Putin mai tarziu a urmat si „nasterea” solutiei numita Aquatec, aceasta fiind insa vopsea acrilica ce avea la baza apa. Otto Rohm a inventat acrilica pe baza de rasina, care a devenit in cele din urma, destul de rapid, vopseaua acrilica, cunoscuta in prezent, desigur cu cateva deviatii. Aceste tipuri de vopseluri au inceput sa fie comercializate si disponibile abia pe la sfarsitul anilor 1950, ele fiind numite Magna, ca si la inceputuri, avand la baza minerale, iar cele pe baza de apa au fost ulterior vandute ca si vopseluri pentru casa, cu pseudonimul de „latex”, chiar daca derivatele din acrilice nu foloseau deloc latex in compozitie, derivata fiind dintr-un arbore de cauciuc. Acele vopsele de interior „latex” erau practic o combinatie de lianti diversi (aici se includeau cateodata acrilice, viniluri, pva si altele), pigment, apa si altele. Vopsele de exterior din „latex” pot fi de asemenea o combinatie cu „co-polymer”, desi cele mai bune vopseluri de exterior bazate pe apa raman acrilice 100%. La putin timp dupa ce acestea au fost introduse oficial ca vopseluri de casa, de interior si exterior, artistii si diverse companii au inceput sa exploreze universul si potentialul acestor noi compozitii in alte scopuri decat cele de amenajare. Acrilicele solubile in apa pentru arta au inceput sa fie disponibile incepand cu anii 1950, fiind oferite de Liquitex, avand o vascozitate similara cu cea a acrilicelor din ziua de astazi, care au devenit disponibile abia un deceniu mai tarziu. In anul 1963, Rowney (cel care face parte din corporatia Daler-Rowney Ltd in prezent) a fost primul producator care a introdus o culoare acrilica artistica in Europa, pe care a numit-o Cryla, aceasta devenind chiar un brand. In cele din urma, acrilicele au devenit cele mai ravnite tipuri de vopseluri in pictura, avand in vedere frumusetea lor si rezistenta in timp.

 

[TEXTUL nu conţine diacritice]

 

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate © Dli.ro]