The Universe Of Art Website


Need to get in touch? We’d love to hear from you! Don’t hesitate to contact us!

Together we try to develop this project:

The Universe Of Art – you could join our project too!

 

 

Let’s help and support business ideas, organizations and individuals

from around the world

– we’d love to help you too!

Share with us your thoughts, ideas, advices

– choosing between being a visitor, a member in our website

– or, be part of our team!

We’re always looking for people as passionate about Art as we are!

Contact us!

 

 

Advertisements

Istoria artelor plastice


Istoria artelor plastice

 

 14-Istoria artelor plastice

 

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate © Moldovenii.md ]

 

În ultimii ani noţiunea de istoria artelor tot mai mult se reduce la categoria artelor vizuale (artele plastice şi arhitectura), pentru a le distinge de muzicologie şi studiile în arta spectacolului (teatrul, dansul, circul), care au tangenţe cu alte componente ale patrimoniului cultural.

În conformitate cu principiile şi criteriile cronologice şi geo-culturale acceptate, istoria artei universale cuprinde cele mai importante evenimente artistice şi ţări, fiind divizată astfel:

  • Arta preistorică (40.000 – 4.000 î.e.n., cultura Cucuteni-Tripolie);
  • Arta antică (jum. mil. IV î.e.n. – sec. III e.n., mesopotamiană, egipteană, greacă, romană şi paleo-creştină);
  • Arta medievală (sec. IV- XIV, bizantină, romanică şi gotică);
  • Arta în Europa (sec. XIV – XVIII, Renaşterea, manierismul, barocul şi clasicismul,iconografia, stilurile rococo şi academismul)
  • Arta modernă contemporană din sec. XIX-XX care include asemenea curente, ca neoclasicismul, romantismul, realismul, impresionismul şi post-impresionismul, fovismul, cubismul şi arta abstractă.

 

 

Continuaţi lectura acestui articol aici:

 

[Sursa Informativă:

http://www.moldovenii.md/section/90  ]

 

 

 

Arta şi meşteşugul


Arta şi meşteşugul

 

13-Arta şi meşteşugul 

 

 

Nu am găsit o adresă de email ca să cer permisiunea postării, însă, alături de un scurt citat din articolul original, vă invit să vizualizaţi aticolul complet, aparţinând site-ului în cauză.

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate ©CrestinOrtodox.ro]

 

 

“ Nu fara temei, Romania a fost numita tara artei populare; asa este cunoscuta si in strainatate. In adevar poporul roman s-a realizat si exprimat pe plan artistic intr-un chip superior, asa cum nu s-a intamplat in celelalte activitati ale sale. Dimensiunea artistica a vietii este aici deplin traita. In satul romanesc arta este o expresie a comunitatii de viata si totodata, am putea spune o nazuinta a ei. De aceea arta este prezenta pretutindeni in civilizatia noastra sateasca.

 

Arta populara romaneasca nu este o activitate izolata, ea face parte dintr-un ansamblu de viata, este una din expresiile firesti ale neamului format pe aceste locuri. Pentru a fi inteleasa trebuie redata acestei vieti, viata care in civilizatia noastra sateasca isi are o expresie fireasca si organica. Arta alaturi de vechile forme de organizatie sociala, de religie, de magie, de tehnica si limba, exprima pe o cale a sa viata originala a acestui popor. In arta populara, mai mult poate decat in celelalte activitati, prinde corp, se obiectiveaza sensibilitatea si viziunea de viata a neamului nostru de tarani. El raspunde in fata lumii cu creatiuni proprii, pe calea carora putem afla cat ii este de larg orizontul vietii, de nuantata isi pura sensibilitate.

 

Arta populara se situeaza la limita dintre religie si magie pe deoparte si tehnica pe de alta. Uneori ea este adusa la viata de o functie magico-religioasa, alteori apare in activitati de ordin practic, in constructii, industrie casnica, costume si unelte. De cele dintai este legata prin semnificatia spirituala ce o cuprinde; de cele din al doilea rand este legata prin tehnica pe calea careia se realizeaza. Arta populara, fie ea icoana, poarta, covor sau cana, pe langa si dincolo de functiunile ce le indeplineste, pe langa si dincolo de indemanarea, de mestesugul pe care il cere, arata o inclinare isi un dar artistic deosebit al neamului nostru. Romanul infrumuseteaza pretutindeni si continuu productiunile sale.

 

In capitolul de fata vorbim laolalta despre arta si mestesug. Aceasta, nu pentru ca am fi in fata singurei legaturi cu putinta. Realitatea, am vazut, ne indica si altele. Discutam arta si mestesug impreuna, pentru ca legatura dintre ele este mai apropiata in practica zilnica: acolo unde apare mestesugarul, acolo unde apare indemanarea, tehnica, maiestria, acolo apare de obiceiul isi arta. Ca este arhitectura (constructie), sculptura (crestatura in lemn), pictura (icoane), ceramica, tesatura, broderie si oricare alta activitate a setei de frumusete, arta populara nu apare izolata, desine statatoare ca cea culta, ci odata si impreuna cu mestesugul si maestria. “

[TEXTUL nu conţine diacritice]

 

Vă invit mai departe să citiţi articolul complet accesând legătura:

[Sursa Informativă:

http://www.crestinortodox.ro/carti-ortodoxe/civilizatia-romana-sateasca/arta-mestesugul-79809.html   ]

 

 

 

 

Genurile artelor plastice


Genurile artelor plastice

 

 09-Genurile artelor plastice

 

Ţin să mulţumesc realizatorilor unui alt site ce vizează domeniul artistic, de asemenea persoanei care se ocupă cu administrarea sa pentru acordarea permisiunii de a posta unele articole care vor contribui permanent la educarea noastră şi promovarea spiritului artistic. Invit de asemenea pe cei care vor citi acest articol spre navigarea pe site-ul http://www.moldovenii.md , deoarece vor găsi acolo o resursă bogată în privinţa domeniului nostru îndrăgit: Arta.

În continuare, redau un prim articol, cu referinţă asupra artelor plastice:

[Sursa Informativă:

http://www.moldovenii.md/section/90  ]

 

Arta plastică, următoarele genuri, cunoscute ca arte majore (pictura, sculptura, grafica) şi minore, care se asociază cu artele decorative. La rîndul lor, fiecare gen are mai multe subdiviziuni, care vizează specificul tehnicii, materialul de bază utilizat şi subiectul reprezentat.

 

Pictura, de exemplu, se realizează în encaustică, temperă, ulei, acril, pe suport de lemn, pînză sau carton, în calitate de subiecte fiind selectate cele mai diverse  teme – biblice, mitologice, istorice, cotidiene, care pot fi reprezentate ca tablou de gen, peisaj, portret, natură statică, cu sau fără prezenţă umană, redate tridimensional, creînd iluzia spaţială a imaginilor prin intermediul volumului, formei, clarobscurului, facturii, luminii şi umbrei etc.

 

Grafica, la rîndul său, apelează la motive similare, avînd  însă alte materiale, forme şi tehnici, de la care, uneori provine şi denumirea subdiviziunilor – miniatură, acuarelă, pastel, gravură (desen, laviu, xilogravură, acvaforte, mezzotinto, linogravură), spre exemplu: gravura de carte sau cea de şevalet (stampa).

 

Sculptura este genul de artă care poate fi contemplată  de jur-împrejur şi poate fi realizată prin cioplire (dăltuire) (granitul, marmura) sau turnare (bronzul,diferite aliaje metalice), constituind sculptura în rond-bosse (rotundă), relief şi altorelief, apelînd, de obicei, la un limbaj plastic specific – alegoric, simbolic sau comemorativ.

 

Artele decorative (ceramica, giuvaergeria, sticla artistică, tapiseria, batic-ul) au avut la începuturi doar funcţii utilitare (pentru păstrarea, transportarea şi utilizarea alimentelor, pentru protecţie) fiind decorate cu imagini sau ornamente decorative, devenind, cu timpul, obiecte estetice de lux, care înfrumuseţează ambianţa locuinţelor. Sunt cunoscute renumitele vase de ceramică greacă pictate cu figuri roşii şi negre, porţelanul şi batic-ul chinez, majolica italiană, tapiseria franceză şi cea germană.

 

Pictura şi sculptura mai au şi o altă formă de artă – arta monumentală, care este o simbioză a supradimensionării formei şi volumelor. Din această categorie face parte sculptura (statuile, statuile ecvestre, monumentele comemorative) şi pictura cu diverse tehnici în frescă, pictură murală, mozaic, vitraliu), realizate în proporţii şi forme considerabile.

 

În diverse perioade ale existenţei artelor plastice, operele, sunt atribuite, convenţional, unor stiluri şi tendinţe diverse, delimitate pe anumite intervale de timp şi regiuni (manierism, baroc, clasicism, academism, realism, romantism, impresionism, postimpresionism, abstracţionism, etc.), manifestîndu-se în cadrul tuturor genurilor de artă.

 

Operele de artă plastică sunt principalele obiective ale muzeelor şi colecţiilor de artă din toată lumea.  “

 

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate © Moldovenii.md ]

 

 

Definind Muzica


MUZICA

Muzica

[ Sursa Informativă:

http://www.preferatele.com/docs/muzica/noi/muzica131013141814.php   ]


 

 

Muzica – este o forma de exprimare specifica omului, un limbaj prin care acesta isi comunica ideile, sentimentele, experienta de viata intr-o maniera distincta. In practica muzicala, omul foloseste vocea,dar foloseste si instrumente musicale,create de  el, pentru a imbogatii paleta coloristica sonora(timbrala).

In studiul vocal trebuie urmariti toti parametric melodiei, identificati cu insusirile  sunetului musical:

–              Inaltimea – se refera la calitatea sunetului de a fi mai grav(jos), sau mai acut (inalt),cat si mediu,dupa numarul de vibratii pe secunda, frecveta,produs de coardele  vocale.

–              Durata – se refera la calitatea sunetelor de a fi produse neintrerupt pe o perioada  mai scurta sau mai lunga de timp, realizata prin emiterea cu suflu continuu.

–              Intensitatea – sunetelor musicale, depinde de forta cu care coloana de aer este  dirijata spre corzile vocale.

Timbrul vocal – proprietatea sunetelor musicale de a se deosebi dupa sursa care le produce. Timbrul vocal poate fi deosebit intre vocile soliste , sau poate constitui timbrul unei  formatii corale:

Voci solo: femei – soprano, mezzosoprana, alto,

Barbati – tenor , bariton, bas,

Formatii : cor de voci egale sic or mixt – a cappela(fara acompaniament), cu acompaniament,

Timbre instrumentale – in functie de materialul, forma si modul in care sunt produse, toate instrumen-tele,au o culoare sonora specifica;

–              Instrumente de suflat : din lemn- flaut, oboi, clarinet, fagot

Din alama- corn, trompeta,trombone,tuba

–              Instrumente cu coarde : prin frecare cu arcusul – viori, viole, violoncele, contrabasi,

Prin ciupire – chitara, mandolin, harpe,

Prin lovire – pian tambal,

–              Instrumente de percutie : acordabile – timpanul, xilofonul, celesta

Neacordabile – toba mica, mare, gong, tamburina

Tipuri de orchestra – de camera si simfonice.

Elemente de structura a melodiei – linie melodic(inaltimea sunetelor, alteratiile)

Ritmul,

Masura,

Tempoul (miscarea

Nuantele (dinamica)

Tonalitatile – se prezinta sub 3 variante : natural , armonic(cu treapta a 7a alterata suitor)

Melodic (cu treptele a 6a si a 7a alterate suitor)

Scarile – cantecele care au la baza o scara muzucala simpla, formata din 2ua ,3,4 sunete, se numesc scari oligorcice.

–              Scarile formate din 5 sunete se numesc pentatonic sau pentacordice

–              Scarile formate din 6 sunete se numesc hexatonice sau hexacordice

Aceste scari de 5 si 6 se intalnesc in folclor si se incadreaza in sistemul scarilor modale.

–              Scarile formate din 7 sunete, formeaza modurile populare, si sunt cunoscute cu denumiri stabi-lite in Evul Mediu: Ionian , dorian, eolian, lidian.

RITMICA SI METRICA

Periodicitatea constanta a accentelor, determina metrica, impartirea in masuri.

Ritmul – reprezinta o succesiune organizata a duratelor sunetelor.

Timpul – constituie unitatea de baza pentru masurarea ritmului.

Metrul – se determina prin alternanta timpilor accentuate si neaccentuati.

Masura – reprezinta gruparea tuturor duratelor sunetelor ( ritmul) aflate intre doua bare (intre 2 timpi = accentuate).

Ritmul musical poate fi binar(din 2 in 2 timpi) si ternar(din 3 in 3 ).

Incadrarea ritmului binary si ternar in masuri determina metrica binara si metrica ternara.

Masurile

–              Masuri simple – exista un singur accent in fiecare masura.

–              Masuri compuse omogene – sunt formate din 2 sau mai multe masuri de acelasi fel, putand avea 2 sau mai multe accente in aceasi masura.

–              Masuri compuse mixte – sunt formate din 2 sau mai multe masuri simple diferite ca factura ritmica(binar+ ternar), asezate in diverse combinatii: 2+3=5 3+2=5 2+3+2=7

TEMPO SI DINAMICA MUZICALA

Tempo-ul – exprima gradul de iuteala sau de miscare in care se interpreteaza o compozitie  muzicala.se reprezinta prin termini de miscare notati la inceputul lucrarii (in limba italiana), si sunt insotiti uneori de indicatie metronomica.

Termenii principali pot fi : – propriu-zisi(se noteaza la inc. piesei musicale si sunt valabili pana la aparitia unui nou termen de miscare – miscari rare: largo, lento, adagio, larghetto

–              Miscari mijlocii – andante, andantino, moderato, allegretto

–              Miscari repezi – allegro, vivace, presto, prestissimo

–              Termeni agogici care indica o rarire treptata(ralentando, ritenuto, allargando)

–              Termeni agogici care indica o accelerare treptata: (accelerando, incalzando, precipitando, stringendo.

Dinamica muzicala – este gradul de tarie (forta, intensitate) in execurarea unei compozitii. Elementele cu care se lucreaza in dinamica se nm. Nuante si sunt de 2 feluri :

–              Nuante cu intensitate uniforma

–              Nuante cu intensitate progresiva.

 

[TEXTUL nu conţine diacritice!]

 

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate ©Preferatele.com]

 

 

Definind Fotografia


FOTOGRAFIE

Fotografia

 [ Sursa Informativă: http://ro.wikipedia.org/wiki/Fotografie ]


 

Termenul de fotografie are o triplă semnificație în vorbirea curentă:

–          este tehnica care poate crea imagini sub acțiunea luminii;

–          este o imagine obținută prin această tehnică;

–          este o ramură a artei grafice care folosește această tehnică.

 

Cuvântul fotografie are originea de la două cuvinte provenite din limba greacă: fotos, care se traduce ca lumină, evident (în cazul de față se folosește termenul de lumină) și grafein, care se traduce ca lumină, desen, scris. Literalmente se poate traduce prin a picta cu lumină. În vorbirea curentă pe scurt se folosește termenul de imagine.

Fotografierea tradițională a fost dificilă pentru fotografii ce lucrau departe de sediu (precum corespondenții de presă din străinătate), fără acces la facilități de procesare și transmitere. Pentru a ține pasul cu popularitatea crescândă a televiziunii, aceștia au făcut tot posibilul pentru a trimite imaginile lor la ziar cât mai repede. Fotojurnaliștii trimiși în locații distante trebuiau să își ia cu ei un mini-laborator foto și un aparat pentru cuplarea la liniile de transmitere a imaginilor. În 1990, compania Kodak a prezentat publicului DCS 100, primul aparat de fotografiat digital disponibil în comerț. Prețul său ridicat indica o utilizare numai în fotojurnalism și aplicații profesionale, dar încetul cu încetul și ramura digitală a fotografiei a devenit disponibilă în comerț.

În decurs de 10 ani aparatele de fotografiat digitale au devenit articole de consum uzuale. La ora actuală, răspândirea lor pe glob a depășit de mult predecesorul lor tradițional, deoarece prețul componentelor electronice scade permanent iar simultan se îmbunătățește și calitatea imaginilor digitale.

În ianuarie 2004 Kodak a anunțat că nu va mai produce aparate foto reîncărcabile cu film de 35 mm începând de la finalul anului. Totuși, și fotografia “udă” va continua să existe, atâta timp cât artiști fotografici talentați și unii amatori vor dori să profite de posibilitățile ei multiple.-

 

[pentru articol, Drepturi Depline Rezervate ©Wikipedia Website]